Jump to content

Ioane 1:1

From Wikipedia
Ioane 1:1
 Luka 24
1:2 
Itulau o le Evagelia a Ioane i totonu o le "Coronation Gospels", Seneturi 10.
BookEvagelia a Ioane
Christian Bible partFeagaiga Fou

Ioane 1:1 (Igilisi: John 1:1) o le fuai'upu muamua a le Evagelia a Ioane, i totonu o le Feagaiga Fou a le Tusi Paia. E tusia:

Sa i le amataga le ‘Upu, sa i le Atua le ‘Upu, o le Atua fo‘i le ‘Upu.[1]

O le "Upu", o se fa'aliliuga o le upu Eleni "λόγος (Igilisi: logos)". E avea lea upu e fa'auiga ia Iesu, ae maise pe'a faitau isi fuai'upu o lea mata'upu.[2] Mo se fa'ata'ita'iga, "Na liutino tagata le ‘Upu, sa mau fa‘atasi ma i tatou" (Ioane 1:14-17).


Ioane 1:1 mai le "Ostromir Gospel". 1056 po'o le 1057 AD.

Fa'asolopito

[Teuteu | edit source]

Sa tusia e le Kerisiano "Tertullian" i le Senituri 3 AD:

Ae afai o le Atua lava ia e tusa ai ma Ioane - o le Atua o le afioga - e lua a oulua, o le tasi e fai atu ia faia, o le isi na te faia. Ma pe faapefea foi ona outou talia se tasi, ua uma ona ou tautino atu, i le igoa o le tagata, e le o le tino, mo le faailoga tagata, e le mo le fevaevaeaiga.[3]

I lesi pakalafa e tusia:

Ma ina ia e mafaufau atili i lenei mea, ia e ave foi atua e lua o loo taʻua i le salamo: O lou nofoālii e, le Atua e, e faavavau lava, o le tootoo o lou malo; ua e fiafia i le faamasinoga tonu ma ua e ʻinoʻino i le amioletonu, o le mea lea na faauuina ai oe e le Atua, lou Atua. Afai e tautala o ia i le Atua, ma ua faauuina e le Atua, ua ia faamautinoa mai e lua Atua... E tele isi mea o le a e maua i le Tala Lelei e pei o le tele: Sa i le amataga le tautala ma le tautala sa i le Atua ma sa i ai le Atua. tautala: o le tasi sa i ai, ma le isi sa latalata ane ia te ia. [4]

Sa tusi fo'i "Origen", o se faiaʻoga i le kalama Eleni o le Senituri 3 AD, e fa'atatau i le faaaogāina o le mataupu patino:

E sosoo ai ona tatou mātauina le faaaogāina e Ioane o le mataupu i fuaiupu nei. Na te le tusitusi e aunoa ma le popole i lenei itu, e le masani foi i le matagofie o le gagana Eleni. I nisi tulaga na te faaaogaina le tusiga, ae o nisi na te aveesea. Na te faaopoopoina le tusiga i le Logos, ae o le suafa o le Atua na te faaopoopo i ai i nisi taimi. Na te faaaogaina le tusiga, pe a faasino le suafa o le Atua i le mafuaaga e lei foafoaina o mea uma, ma aveesea pe a faaigoa le Logo o le Atua [...] O lenei e toatele o loo popole faamaoni e uiga i tapuaiga, ma o loo pauu iinei i le tele. fememea'i. Ua latou fefefe ne'i latou folafolaina atu ni Atua se toalua, ma o lo latou mata'u ua tulia ai i latou i aoaoga sese ma le amioleaga. A le o le latou faafitia o le Alo e i ai Lona lava natura e ese mai i le Tama, ma faia o Ia o lē ua latou taʻua o le Alo o le Atua atoa ae vagana ai le suafa, pe latou te faafitia le paia o le Alo, ma tuuina atu ia te Ia se tulaga ese O lana lava, ma le faia o Lana vaega o le aano e pau i fafo atu o le Tama, ina ia tuueseeseina ai le tasi ma le isi. [...] O le Atua moni la, o le "Atua."[5]

Fa'asinomaga o le fuai'upu

[Teuteu | edit source]
GaganaIoane 1:1
Koine GreekἘν ἀρχῇ ἦν ὁ Λόγος, καὶ ὁ Λόγος ἦν πρὸς τὸν Θεόν, καὶ Θεὸς ἦν ὁ Λόγος.[6][7]

En arkhêi ên ho Lógos, kaì ho Lógos ên pròs tòn Theón, kaì Theòs ên ho Lógos.

Syriac Peshittaܒ݁ܪܺܫܺܝܬ݂ ܐܺܝܬ݂ܰܘܗ݈ܝ ܗ݈ܘܳܐ ܡܶܠܬ݂ܳܐ ܘܗܽܘ ܡܶܠܬ݂ܳܐ ܐܺܝܬ݂ܰܘܗ݈ܝ ܗ݈ܘܳܐ ܠܘܳܬ݂ ܐܰܠܳܗܳܐ ܘܰܐܠܳܗܳܐ ܐܺܝܬ݂ܰܘܗ݈ܝ ܗ݈ܘܳܐ ܗܽܘ ܡܶܠܬ݂ܳܐ ܀

brīšīṯ ʾiṯauhi hwā milṯā, whu milṯā ʾiṯauhi hwā luaṯ ʾalāhā; wʾalāhā iṯauhi hwā hu milṯā.

Sahidic CopticϨⲛ̄ ⲧⲉϩⲟⲩⲉⲓⲧⲉ ⲛⲉϥϣⲟⲟⲡ ⲛ̄ϭⲓⲡϣⲁϫⲉ. ⲁⲩⲱ ⲡϣⲁϫⲉ ⲛⲉϥϣⲟⲟⲡ ⲛ̄ⲛⲁϩⲣⲙ̄ ⲡⲛⲟⲩⲧⲉ. ⲁⲩⲱ ⲛⲉⲩⲛⲟⲩⲧⲉ ⲡⲉ ⲡϣⲁϫⲉ.[8]

Hen tehoueite nefšoop encipšače. Auō pšače nefšoop ennahrem pnoute. Auō neunoute pe pšače.

Bohairic CopticϦⲉⲛ ⲧⲁⲣⲭⲏ ⲛⲉ ⲡⲓⲥⲁϫⲓ ⲡⲉ. ⲟⲩⲟϩ ⲡⲓⲥⲁϫⲓ ⲛⲁϥⲭⲏ ϧⲁⲧⲉⲛ ⲫ’ϯ. ⲟⲩⲟϩ ⲛⲉ ⲟⲩⲛⲟⲩϯ ⲡⲉ ⲡⲓⲥⲁϫⲓ.[9]

Xen tarkhē ne pisači pe. Ouoh pisači nafkhē xaten ephnouti. Ouoh ne ounouti pe pisači.

Vetus LatinaIn principio erat Verbum. Et Verbum erat apud Deum. Et Deus erat Verbum.[10]
Latin VulgateIn principio erat Verbum, et Verbum erat apud Deum, et Deus erat Verbum.

Fa'asinomaga

[Teuteu | edit source]
  1. "Ioane 1:1".
  2. Faitau mata'upu 14-17: 14 Na liutino tagata le ‘Upu, sa mau fa‘atasi ma i tatou, sa matou va‘ava‘ai i lona mamalu, o le mamalu lava lea o le Alo e to‘atasi o le Tamā; e tumu i le alofa tunoa ma le fa‘amaoni.15 ‘Ua molimau Ioane e uiga ‘iā te ia, ma ‘alaga atu, “O ia lenei sa ‘ou fai atu ai: ‘O lē o lo‘o mulimuli mai e sili o ia ‘iā te a‘u; auā na i ai o ia a o le‘i fānau mai a‘u.’16 ‘Ona o le tumu o lona alofa tunoa ‘ua tatou maua ai pea lava pea le alofa tunoa.17 Na tu‘uina mai e le Atua le tulafono e ala ia Mose, a o le alofa tunoa ma le ‘upu moni e mai ‘iā Iesu Keriso lea.
  3. Qui si ipse deus est secundum Ioannem - Deus erat sermo - habes duos, alium dicentem ut fiat, alium facientem. alium autem quomodo accipere debeas iam professus sum, personae non substantiae nomine, ad distinctionem non ad divisionem. Adversus Praxeas[permanent dead link] 12.
  4. Et ut adhuc amplius hoc putes, accipe et in psalmo duos deos dictos: Thronus tuus, deus, in aevum, <virga directionis> virga regni tui; dilexisti iustitiam et odisti iniquitatem, propterea unxit te deus, deus tuus. Si ad deum loquitur, et unctum deum a deo, affirmat et hic duos deos... Plus est quod in evangelio totidem invenies: In principio erat sermo et sermo erat apud deum et deus erat sermo: unus qui erat, et alius penes quem erat. Adversus Praxeas[permanent dead link] 13.
  5. Origen, Commentary on John, Book II, chap. 2
  6. The Greek English New Testament. Christianity Today. 1975
  7. "Nestle Aland Novum Testamentum Graece Read NA28 online". Archived from the original on 2019-04-09. Retrieved 2025-01-16.
  8. Horner, George, 1849-1930., ed. (1911–1924). The Coptic version of the New Testament in the Southern dialect : otherwise called Sahidic and Thebaic ; with critical apparatus, literal English translation, register of fragments and estimate of the version. Vol. 3. Oxford : The Clarendon Press.{{cite book}}: CS1 maint: multiple names: editors list (link) CS1 maint: numeric names: editors list (link)
  9. Horner, George, 1849-1930., ed. (1898). The Coptic version of the New Testament in the northern dialect. Vol. 2. London, Claredon press.{{cite book}}: CS1 maint: multiple names: editors list (link) CS1 maint: numeric names: editors list (link)
  10. "Vetus Latina Iohannes Synopsis". itseeweb.cal.bham.ac.uk.