Ioane 1:1
| Ioane 1:1 | |
|---|---|
← Luka 24 1:2 → | |
Itulau o le Evagelia a Ioane i totonu o le "Coronation Gospels", Seneturi 10. | |
| Book | Evagelia a Ioane |
| Christian Bible part | Feagaiga Fou |
Ioane 1:1 (Igilisi: John 1:1) o le fuai'upu muamua a le Evagelia a Ioane, i totonu o le Feagaiga Fou a le Tusi Paia. E tusia:
Sa i le amataga le ‘Upu, sa i le Atua le ‘Upu, o le Atua fo‘i le ‘Upu.[1]
O le "Upu", o se fa'aliliuga o le upu Eleni "λόγος (Igilisi: logos)". E avea lea upu e fa'auiga ia Iesu, ae maise pe'a faitau isi fuai'upu o lea mata'upu.[2] Mo se fa'ata'ita'iga, "Na liutino tagata le ‘Upu, sa mau fa‘atasi ma i tatou" (Ioane 1:14-17).

Fa'asolopito
[Teuteu | edit source]Sa tusia e le Kerisiano "Tertullian" i le Senituri 3 AD:
Ae afai o le Atua lava ia e tusa ai ma Ioane - o le Atua o le afioga - e lua a oulua, o le tasi e fai atu ia faia, o le isi na te faia. Ma pe faapefea foi ona outou talia se tasi, ua uma ona ou tautino atu, i le igoa o le tagata, e le o le tino, mo le faailoga tagata, e le mo le fevaevaeaiga.[3]
I lesi pakalafa e tusia:
Ma ina ia e mafaufau atili i lenei mea, ia e ave foi atua e lua o loo taʻua i le salamo: O lou nofoālii e, le Atua e, e faavavau lava, o le tootoo o lou malo; ua e fiafia i le faamasinoga tonu ma ua e ʻinoʻino i le amioletonu, o le mea lea na faauuina ai oe e le Atua, lou Atua. Afai e tautala o ia i le Atua, ma ua faauuina e le Atua, ua ia faamautinoa mai e lua Atua... E tele isi mea o le a e maua i le Tala Lelei e pei o le tele: Sa i le amataga le tautala ma le tautala sa i le Atua ma sa i ai le Atua. tautala: o le tasi sa i ai, ma le isi sa latalata ane ia te ia. [4]
Sa tusi fo'i "Origen", o se faiaʻoga i le kalama Eleni o le Senituri 3 AD, e fa'atatau i le faaaogāina o le mataupu patino:
E sosoo ai ona tatou mātauina le faaaogāina e Ioane o le mataupu i fuaiupu nei. Na te le tusitusi e aunoa ma le popole i lenei itu, e le masani foi i le matagofie o le gagana Eleni. I nisi tulaga na te faaaogaina le tusiga, ae o nisi na te aveesea. Na te faaopoopoina le tusiga i le Logos, ae o le suafa o le Atua na te faaopoopo i ai i nisi taimi. Na te faaaogaina le tusiga, pe a faasino le suafa o le Atua i le mafuaaga e lei foafoaina o mea uma, ma aveesea pe a faaigoa le Logo o le Atua [...] O lenei e toatele o loo popole faamaoni e uiga i tapuaiga, ma o loo pauu iinei i le tele. fememea'i. Ua latou fefefe ne'i latou folafolaina atu ni Atua se toalua, ma o lo latou mata'u ua tulia ai i latou i aoaoga sese ma le amioleaga. A le o le latou faafitia o le Alo e i ai Lona lava natura e ese mai i le Tama, ma faia o Ia o lē ua latou taʻua o le Alo o le Atua atoa ae vagana ai le suafa, pe latou te faafitia le paia o le Alo, ma tuuina atu ia te Ia se tulaga ese O lana lava, ma le faia o Lana vaega o le aano e pau i fafo atu o le Tama, ina ia tuueseeseina ai le tasi ma le isi. [...] O le Atua moni la, o le "Atua."[5]
Fa'asinomaga o le fuai'upu
[Teuteu | edit source]| Gagana | Ioane 1:1 |
|---|---|
| Koine Greek | Ἐν ἀρχῇ ἦν ὁ Λόγος, καὶ ὁ Λόγος ἦν πρὸς τὸν Θεόν, καὶ Θεὸς ἦν ὁ Λόγος.[6][7] En arkhêi ên ho Lógos, kaì ho Lógos ên pròs tòn Theón, kaì Theòs ên ho Lógos. |
| Syriac Peshitta | ܒ݁ܪܺܫܺܝܬ݂ ܐܺܝܬ݂ܰܘܗ݈ܝ ܗ݈ܘܳܐ ܡܶܠܬ݂ܳܐ ܘܗܽܘ ܡܶܠܬ݂ܳܐ ܐܺܝܬ݂ܰܘܗ݈ܝ ܗ݈ܘܳܐ ܠܘܳܬ݂ ܐܰܠܳܗܳܐ ܘܰܐܠܳܗܳܐ ܐܺܝܬ݂ܰܘܗ݈ܝ ܗ݈ܘܳܐ ܗܽܘ ܡܶܠܬ݂ܳܐ ܀ brīšīṯ ʾiṯauhi hwā milṯā, whu milṯā ʾiṯauhi hwā luaṯ ʾalāhā; wʾalāhā iṯauhi hwā hu milṯā. |
| Sahidic Coptic | Ϩⲛ̄ ⲧⲉϩⲟⲩⲉⲓⲧⲉ ⲛⲉϥϣⲟⲟⲡ ⲛ̄ϭⲓⲡϣⲁϫⲉ. ⲁⲩⲱ ⲡϣⲁϫⲉ ⲛⲉϥϣⲟⲟⲡ ⲛ̄ⲛⲁϩⲣⲙ̄ ⲡⲛⲟⲩⲧⲉ. ⲁⲩⲱ ⲛⲉⲩⲛⲟⲩⲧⲉ ⲡⲉ ⲡϣⲁϫⲉ.[8] Hen tehoueite nefšoop encipšače. Auō pšače nefšoop ennahrem pnoute. Auō neunoute pe pšače. |
| Bohairic Coptic | Ϧⲉⲛ ⲧⲁⲣⲭⲏ ⲛⲉ ⲡⲓⲥⲁϫⲓ ⲡⲉ. ⲟⲩⲟϩ ⲡⲓⲥⲁϫⲓ ⲛⲁϥⲭⲏ ϧⲁⲧⲉⲛ ⲫ’ϯ. ⲟⲩⲟϩ ⲛⲉ ⲟⲩⲛⲟⲩϯ ⲡⲉ ⲡⲓⲥⲁϫⲓ.[9] Xen tarkhē ne pisači pe. Ouoh pisači nafkhē xaten ephnouti. Ouoh ne ounouti pe pisači. |
| Vetus Latina | In principio erat Verbum. Et Verbum erat apud Deum. Et Deus erat Verbum.[10] |
| Latin Vulgate | In principio erat Verbum, et Verbum erat apud Deum, et Deus erat Verbum. |
- Papyrus 75 (175–225), o le iʻuga o le Evagelia a Luka ma le amataga o le Evagelia a Ioane (fuai'upu 1:1–16*)
- Codex Vaticanus (300–325), o le iʻuga o le Evagelia a Luka ma le amataga o le Evagelia a Ioane
- Codex Bezae (c. 400), Ioane 1:1–16
- Codex Alexandrinus (400-440), John 1:1–7.
Fa'asinomaga
[Teuteu | edit source]- ↑ "Ioane 1:1".
- ↑ Faitau mata'upu 14-17: 14 Na liutino tagata le ‘Upu, sa mau fa‘atasi ma i tatou, sa matou va‘ava‘ai i lona mamalu, o le mamalu lava lea o le Alo e to‘atasi o le Tamā; e tumu i le alofa tunoa ma le fa‘amaoni.15 ‘Ua molimau Ioane e uiga ‘iā te ia, ma ‘alaga atu, “O ia lenei sa ‘ou fai atu ai: ‘O lē o lo‘o mulimuli mai e sili o ia ‘iā te a‘u; auā na i ai o ia a o le‘i fānau mai a‘u.’16 ‘Ona o le tumu o lona alofa tunoa ‘ua tatou maua ai pea lava pea le alofa tunoa.17 Na tu‘uina mai e le Atua le tulafono e ala ia Mose, a o le alofa tunoa ma le ‘upu moni e mai ‘iā Iesu Keriso lea.
- ↑ Qui si ipse deus est secundum Ioannem - Deus erat sermo - habes duos, alium dicentem ut fiat, alium facientem. alium autem quomodo accipere debeas iam professus sum, personae non substantiae nomine, ad distinctionem non ad divisionem. Adversus Praxeas[permanent dead link] 12.
- ↑ Et ut adhuc amplius hoc putes, accipe et in psalmo duos deos dictos: Thronus tuus, deus, in aevum, <virga directionis> virga regni tui; dilexisti iustitiam et odisti iniquitatem, propterea unxit te deus, deus tuus. Si ad deum loquitur, et unctum deum a deo, affirmat et hic duos deos... Plus est quod in evangelio totidem invenies: In principio erat sermo et sermo erat apud deum et deus erat sermo: unus qui erat, et alius penes quem erat. Adversus Praxeas[permanent dead link] 13.
- ↑ Origen, Commentary on John, Book II, chap. 2
- ↑ The Greek English New Testament. Christianity Today. 1975
- ↑ "Nestle Aland Novum Testamentum Graece Read NA28 online". Archived from the original on 2019-04-09. Retrieved 2025-01-16.
- ↑ Horner, George, 1849-1930., ed. (1911–1924). The Coptic version of the New Testament in the Southern dialect : otherwise called Sahidic and Thebaic ; with critical apparatus, literal English translation, register of fragments and estimate of the version. Vol. 3. Oxford : The Clarendon Press.
{{cite book}}: CS1 maint: multiple names: editors list (link) CS1 maint: numeric names: editors list (link) - ↑ Horner, George, 1849-1930., ed. (1898). The Coptic version of the New Testament in the northern dialect. Vol. 2. London, Claredon press.
{{cite book}}: CS1 maint: multiple names: editors list (link) CS1 maint: numeric names: editors list (link) - ↑ "Vetus Latina Iohannes Synopsis". itseeweb.cal.bham.ac.uk.
- All articles with dead external links
- Articles with dead external links from February 2020
- Articles with invalid date parameter in template
- Articles with permanently dead external links
- Articles containing Ancient Greek (to 1453)-language text
- Articles containing Classical Syriac-language text
- Articles containing Coptic-language text
- CS1 maint: multiple names: editors list
- CS1 maint: numeric names: editors list
- Articles containing Latin-language text